Trei discuţii despre „ce înseamnă a fi pe cale”.

3 discutiiÎn viața de zi cu zi suntem pe cale de a face ceva. Avem un drum de parcurs. De la trasee minore, la traiectorii destinale. Căutăm să ne întâlnim cu un prieten sau încercăm să ne găsim calea, drumul personal, vocația, meseria. Iar una dintre imaginile metaforice ale cunoașterii este navigarea. Cum s-ar spune, ne vedem tot timpul ca fiind pe drumuri. De unde ne vine această imagine? Și cât de mult observăm din țesătura de sensuri pe care aceasta o angajează? Câte ițe pierdem din vedere și, cel mai important, cum ne influențează această lipsă propria navigare? E important de știut mai cu seamă pentru că pe drum se va pierde tocmai cel care nu cunoaște inevitabilitatea rătăcirii.

În cele trei întâlniri pe care vi le propun vom face o arheologie a faptului de a fi pe cale. Se va întâmpla acest lucru abordând tema străinului, a ospitalității, a rătăcirii și a stabilității. Depliate treptat, ele vor oferi metodologia, adică ştiinţa de a fi pe cale, rătăcind direcţionat către un final pe care îl intuim, fără a-l ştii cu adevărat.

Întâlnirea 1:

1.       Vom începe prin a observa cum se naște „propriul”, „identitatea” doar prin itineranță, diferenţiere și înstrăinare. Vom surprinde nașterea instituției familiei prin nașterea Instituției Tatălui ca domesticizare a celui din afară. Despre „a da” şi „a lua” în limbile indo-europene. Ne vom apropia de lexicul stranietăţii şi de naşterea lingvistică a ospitalităţii.  Ospitalitatea: insituția receptării străinului (xenos), a celui care vine din afară, a celui aflat pe drum. Limbajul – prima instituţie a ospitalităţii. Și cele două feluri de raportare față de străin—itinerant. Pericolul şi oportunitatea presupuse de condiţia transgresivă a celui aflat pe drum. Comensualismul cu (in)amicul domesticit.

2.       Vom surprinde trecerea de la „străinul domesticit!, la „străinul de nereținut”. De la itineranța captivă, la itineranța absolută (dezlegată). Îl vom lua ca reper pe Odiseu şi vom vorbi despre vicleniile străinului şi despre binefacerile itineranţei. Vom discuta despre: Odiseu ca paradigmă a străinului şi imagine a unei înţelepciuni descătușate; Odiseu ca imagine a străinului care își găsește calea păcălind orice îl poate reține; Odiseu, cel ce nu poate fi reținut și care, descătuşat fiind, are puterea de a excede, de a seduce şi de a păcăli, prin execentricitatea sa, orice spaţiu sau sistem închis.

3. Vom încheia prima întâlnire vorbind despre trecerea de la „Străinul domesticit” la „Străinul imposibil de recuperat” – „Străinul-stăpân”. De la itineranța captivă, la cea fondatoare. Ne vom lua ca reper al discuţiei Oedip la Colonos, de Sofocle şi Suplicantele, de Eschil. Vom observa recuperarea imaginii radical excentrice a unui străin căruia, în virtutea dimensiunii profetice sau divine pe care el o reprezintă, trebuie să i se acorde o ospitalitate absolută, neconstrângotoare, arelaţională – singura care poate fi răsplătită de prezenţa fondatoare a străinului rege sau zeu; singura care poate recepta ceea ce Străinul divin oferă în exces, depăşind orice aşteptare.

Întâlnirea 2:

Vom discuta în cea de-a doua întâlnire despre Dumnezeul cel străin, aşa cum este el tematizat în învăţătura creştină asupra persoanelor Sfintei Treimi. Vom porni de la revelarea Dumnezeului cel Necunoscut din Faptele Apostolilor 17 (15-34). De aici, vom urmări aici modul în care în spiritualitatea ascetică din primele secole ale creştinismului stă sub semnul înstrăinării (xeniteia). Vom observa cum înstrăinarea, faptul de a fi mereu pe cale („met’hodos”), de a fi itinerant, trebuie să fie mereu înţeleasă din perspectiva faptului de a fi dinainte prevăzut şi menţiunut pe cale („pro’hodos”). Vom vedea cum înţelegerea acestei relaţii este deschisă de înţelegerea relaţiei dintre golire, deşertarea („kenosis”) celui care îl caută pe Dumnezeu şi îndumnzezeirea, desăvârşirea („teosis”) acestuia. Vom vedea în ce sens pentru literatura ascetică singurul reper al pelerinilor acestei lumi este cel al Străinului Hristos, cel care se dă rămânând mereu Altul.

Vom ilustra această discuţie printr-o interpretare a pasajul evanghelic al “drumului către Emaus”. Vom vorbi aici despre modelul înstrăinării hristice şi despre corelativul acestuia, modelul transmiterii Duhului Sfânt. Vom  vedea astfel cum potrivit creştinismului omul este înţeles ca fiinţă aşezată într-o infinită itineranţă ascensională către un Dumnezeu depotrivă străin şi intim.

Întâlnirea 3

În cea din urmă întâlnire ne vom opri asupra patologiilor stranietăţii. Vom urmări modul în care începând cu modernitatea, înţelegerea statutului străinului este subţiată. Vom discuta despre cum străinul devine un altul periculos şi instrumentalizabil; despre cum stranietatea începe să fie aşezată sub semnul suferinţei sufletului, despre cum beneficiile aduse de riscurile itineranţei au fost uitate.

Ne vom concentra atenţia asupra modului în care această metamorfoză a stranietăţii influenţează construcţia sinelui contemporan. Vom remarca cum în înţelegerea curentă peste dimensiunea benefică a faptului de a fi pe cale s-a suprapus spaima provocată de suferinţele înstrăinării. Frica de a te întâlni cu Celălalt a fost înlocuită de frica de a fi Celălalt, de a fi singur cu tine. Vom ilustra toate acestea cu trimiteri către secvenţe din filmul „The return”, al regizorului rus Andrei Zvyagintsev.

Dacă până în zorii modernităţii, întâlnirea cu Celălalt aducea angoasa ratării propriei căi sau frica de rătăcire, în prezent semn al rătăcirii este întâlnirea solitară cu propriul sine, faptul de a sta cu tine însuţi şi de a recunoaşte că nu ştii încotro să o iei.  Fugind de spectrul rătăcirii, refulând ameninţarea devierii, omul contemporan înaintează pe un tot-înainte înşelător şi labirintic. Abia recuperând reperele înţelegerii faptului de a fi pe cale, abia prim amintirea beneficiilor uitate ale stranietăţii tema itineranţei va arăta ca fiind de străbătur chiar şi ceea ce alungam ca fiind de nestrăbătutul.

Undele: Casa Mărgărit, Strada Mărgăritarelor, nr. 7 Bucureşti.

Cândul: marţi, 2 iunie, ora 18.30; marţi, 9 iunie, ora 18.30; marţi, 16 iunie, ora 18.30.

Costul: 200 de lei lei

Pentru înscrieri şi informaţii: contact@atreiacafea.ro