Două zile pe tărâmul basmelor – Țara Luanei

TinutulBuzaului-C-12În weekend-ul 8-9 iunie vă invit să descoperim o lume străveche povestită de pietre rătăcite, ce poartă adesea înscrisuri misterioase; o lume, la vederea căreia până și zeii au plâns de emoție, lăsând ca mărturie sute de lacrimi de chihlimbar; o lume în care frumusețea naturii și magia legendelor ce o învăluie și-au dat mâna pentru a crea un adevărat tărâm de poveste.

Călătoria noastră spre aceste meleaguri fascinante va începe sâmbătă, 8 iunie, de la ora 8:00. Locul de întâlnire este parcarea din fața Teatrului Național, unde ne vom și îmbarca în autocar. Costul excursiei este de 250 de lei și conține: transportul cu autocarul, cazarea la o pensiune din zonă, micul dejun și călăuzirea ghidului local (un personaj fermecător și extrem de competent în redarea poveștilor și a legendelor ce se ascund în aceste locuri uimitoare). Înscrierile au loc până la data de 5 iunie, numărul de locuri este limitat. Pentru a vă rezerva un loc, scrieți la office@atreiacafea.ro sau sunați la 0746107106 (Monica Găitănaru).  Iata, pe scurt, câteva dintre poveștile locurilor pe care le vom vizita: panorama_tara_luanei_buzauȚinutul chihlimbarului. Anticii greci îl numeau electron și credeau că este dovada clară a faptului că și zeii au sentimente. Ce altceva putea străluci mai frumos și mai delicat decât lacrimile zeilor? Îl foloseau în ritualuri magice, la fel ca multe alte seminții pierdute în negura vremilor. A fost întotdeauna o piatră misterioasă, iar localnicii au știut să o caute și să se ferească de blestemul său. Mai demult chiar, aveau galerii și șantiere unde, asemeni vânătorilor, pândeau licărirea prețioasă din stânca spartă de târnăcop. Muzeul de azi de la Colți adăpostește o mică colecție, mărturie a vremurilor trecute. Urmând firul văii se ajunge la Piatra Corbului. Aici se deapănă povești despre bogăție și decădere, despre căutători de comori și despre destine tragice. Pe plaiurile de lângă mărețele stânci ale Pietrei Corbului se mai văd încă urmele trecerii celui care a făcut cunoscut chihlimbarul românesc – rumanitul. Aici, un explorator a căutat și a adunat comori. Oamenii au încercat să îl avertizeze, dar nu a fost prilej a-l opri. Zadarnic i-au spus că piatra, rășină scursă din ochii zeilor, odată ținută în palmă pune stăpânire și te îndeamnă să cauți fără tihnă, că te arde și nu te lasă să te bucuri de comoara adunată. Era însă prea târziu pentru explorator. Îndrăgostit de comoara sa, nu se îndura să se despartă de piatră, chiar dacă totul în jur se ruina. Doar după moartea sa misterioasă, comoara s-a răspândit în cele patru zări. Regine și tirani au ajuns să se fălească cu nestematele românești, dar fără a le cunoaște povestea. Localnicii însă, au transmis-o din generație în generație, ca o avertizare pentru cei ce găsesc piatra zeilor. schitul_fundatura_vedere_lateralaDincolo de plaiurile chihlimbarului se ascunde un mister și mai mare. Poate cea mai mare comoară a Buzăului. Locurile în care stânca a devenit adăpost, loc de venerare și rugăciune pentru pustnici și oameni misterioși ale căror nume și povești s-au pierdut în negura vremilor. Bisericuțe, chilii, trepte și multe semne decorează piatra de parcă însăși codrii ar fi o carte pe care mâini măiestre, cu dălți și ciocane au încercat să o scrie și să o picteze în mijlocul munților. Pădurile cu pietre cioplite sunt ca un labirint. Locul în care până și timpul s-a rătăcit. Căci piatra nu ne spune unde este începutul, care este cronologia locurilor și pare a tăinui sfârșitul. Tot ceea ce ne spune piatra este să ne liniștim, căci aici găsești puterea de a te liniști. Trebuie numai să asculți natura și vocile oamenilor. Localnicii vor continua povestea. Doar ei știu tâlcuirile acestor locuri misterioase. Ei sunt moștenitorii – porți spre alte lumi cu eroi  legendari, barbari necruțători, regi înțelepți și cosânzene de o frumusețe dumnezeiască. Ascultă poveștile și leagă-le de locuri, pentru că le completează. Dau răspunsuri și pot inspira așa cum au făcut-o și cu alți călători înainte. 09-26Valea Colților este un loc foarte accidentat, în care satele sunt în perpetuă luptă cu pământul. Asta pentru că sunt așa de aproape de inima Carpaților, aflați încă în proces de încrețire și înălțare. De aceea stânca de aici este în mișcare – se înalță, se sparge, prăvălind dealurile și căzând la rându-i pradă trecerii apelor. În acest veritabil câmp de luptă al forțelor naturii, comorile Pământului au prilejul să iasă afară. Pe aici evadează în lume pietrele magice de chihlimbar, tot în aceste văi petrolul iese ca apa prin izvoare și aici oameni misterioși au făurit un adevărat labirint de chilii, biserici și locuințe rupestre. Valea Păcurii. Imediat după intrarea pe valea Colților, pe partea draptă a drumului ce urcă spre sat, prăpăstii și văi abrupte se deschid impunător. Este o colecție de piatră, interesentă pentru cei pasionați de deslușirea enigmelor Pământului. La pas pe valea ce se deschide mai sus de râpe, stâncile scot la iveală pietre de culori variate. Cele mai frecvente pietre sunt fie închise la culoare și tari precum cremenea – menilitele formate în adâncul oceanelor, fie pietre formate parcă din nisipul strălucitor, ce se pare că ar fi fost adus de vânt dintr-un deșert preistoric – gresiile de Kliwa. Și dintre aceste pietre, adesea șerpuiesc râuri colorate bizar: curgeri negre de păcură, curgeri albe de ape bogate în sulf și curgeri sângerii de ape bogate în rugină naturală. În anumite locuri valea pare un peisaj de pe altă planetă, de nu ar fi cerul și copacii să ne aducă pe pământ, în realitate. 4444-265714-v1Biserica și chiliile rupestre de la Aluniș. La capătul drumului ce urcă pe valea Colților se găsește un complex foarte interesant și misterios. Este vorba de o biserică pe jumătate din lemn, pe jumate săpată în piatră și câteva chilii, de asemenea săpate în piatră. Sunt un prim semn ce prevestește zona învecinată – complexul rupestru din Poiana Cozanei. Poiana Cozanei. Mai sus de satul Nucu, pe firul apei, după îngrămădirea de stânci ce par să închidă valea, se deschide o poiană largă, păscută de cai și vaci, adesea vizitată de cerbi. Locul pare rupt de lume. Împresurată de ziduri de stâncă ce au fost ridicate odată cu înălțarea Carpaților, poiana a fost sălaș și loc de meditație pentru nenumărate generații de pustnici. Însă, nicăieri în țară aceste generații nu au lăsat un labirint atât de bogat și neînțeles de chilii, biserici și refugii săpate în piatră. Pentru cei pasionați de drumeții, locul este perfect. Poteci largi șerpuiesc prin pădure, printre stânci și îndeamnă drumeții la explorare. Este un loc ce va surprinde orice călător. Schiturile rupestre de la Ruginoasa – amenajate ca locuințe primitive sau folosite ca locuri de refugiu în Evul Mediu, complexul schiturilor cuprinde următoarele așezări rupestre: Policiorii Piatra Ghiocii, datând din secolele XVI-XVII. Piatra Îngăurită, localizată pe masivul stâncos Arsenia, datează din secolele V-VI. Zona Bozioru-Fisici-Nucu este cunoscută de specialiști drept zona „cer straniu”, datorită faptului ca cerul capată o intensitate de peste 23.000 grade Kelvin (în marile orasș, valoarea este de 16.000 grade Kelvin). troventiBabele de la Ulmet, cunoscute și sub denumirea de trovanți sau pietre vii , au stârnit și ele de-a lungul timpului multă uimire și numeroase controverse. Filosofiile și religiile din antichitate admiteau ca pietrele au o energie anume, care interferează cu energia  umană. Astfel, șamanii uzau de ele în cadrul descântecelor, considerându-le pietre din care se revarsă divinul, crezând în proprietățile lor terapeutice. Le foloseau și pentru a însoți sufletele în călătoria spre veșnicie. În trecutul nu prea îndepărtat, ardelenii așezau uneori trovanți în cimitire la căpătâiele celor dragi. Paracelsus, vestitul medic alchimist, susținea în sec. XV ca bilele de cristal pe care le numea ,,pietre conjurate” sporesc gradul de percepție și ajută la înțelegerea naturii oricărui fenomen. Pietrele ar avea memorie , ele deținând un vast univers de cunoștințe. Ele știu totul despre originea formării Pământului și-a Cerului. Memoria lor este infinită și în ele regăsim întreaga istorie a Universului. Dar pentru a le înțelege , pentru a le desluși tainele trebuie să ai un suflet pur , trebuie să înveti să le simți. Țăranii din  zona Munților Buzăului obișnuiesc să aducă un bolovan la porțile gospodăriilor lor, pentru ca din moși- strămoși se știe că aceștia aduc spor și îndestulare.