Asemenea altor scriitori, Tolkien a încifrat în literatura sa simboluri esenţiale ale moştenirii spirituale creştine întreţesute cu cele preluate din străvechea tradiţie nordică. Arborele sacru, războiul cosmic, pădurea vie, elementul acvatic, infernul, paradisul şi multe asemenea realităţi spirituale impregnează poveştile sale conferindu-le semnificaţii tainice demne de a fi descifrate.

De exemplu, atunci când membrii frăţiei inelului trebuie să străbată înfricoşătorul oraş subteran al gnomilor, Moria, se află oare ei într-o simplă călătorie periculoasă? Nu cumva această peregrinare prin întuneric – care reia, la o scară mai mare, traseul lui Bilbo Baggins şi al tovarăşilor săi pe sub munţii Ceţoşi – are semnificaţii mai adânci? Astfel de întrebări pot fi ridicate în legătură cu multe alte detalii cuprinse în fascinantele poveşti ale Lumii de Mijloc. Totodată ne putem întreba dacă ele nu conţin – deloc întâmplător! – referinţe discrete la evenimente „iniţiatice” din propriile noastre vieţi.

Transformând lectura unor texte literare în scrisori adresate fiecăruia dintre cititori, Robert propune în cursul său, intitulat Imagini şi simboluri în poveştile lui Tolkien, o introducere temeinică în arta interpretării simbolismului încifrat în scrierile de ficţiune cele mai îndrăgite.

Călătoria pe care ne-o oferă  porneşte de la nivelul subteran al universului nevăzut, infernul, căruia îi este dedicat primul curs – Metafore urbane şi lumea nevăzută. Printr-o prezentare bogată în referinţe extrase din marile religii şi mitologii clasice, Robert va oferi cheia necesară înţelegerii unei imagini terifiante prezente în scrierile tolkien-e: oraşul întunecat.

Urcând apoi spre polul luminos al Pământului de Mijloc, el va dezvălui semnificaţia paradisiacă a unor ţinuturi precum Comitatul hobbiţilor (engl. The Shire) sau mirificul Rivendell, locuri pe care – în buna tradiţie a basmelor româneşti – le putem numi „guri de rai”.

În cele din urmă, deschizând drumul unor viitoare cursuri şi conferinţe în care vor fi analizate simboluri particulare din poveştile lui Tolkien sau din scrierile altor autori, va dedica o secţiune importantă a prezentării sale – Marele arbore cosmic, o punte spre cer – simbolismului arborilor sacri din romanele lui Tolkien.

Conferinţa I (3 ore): Metafore urbane şi lumea nevăzută – Infernul
Conferinţa II (3 ore): Metafore urbane şi lumea nevăzută – Paradisul
Conferinţa III (3 ore): Marele arbore cosmic, o punte spre cer

Bibliografie:
J.R.R. Tolkien, Frăţia inelului fiind prima parte a trilogiei Stăpânul inelelor, Editura RAO, 1999.
J.R.R. Tolkien, Cele două turnuri fiind a doua parte a trilogiei Stăpânul inelelor, Editura RAO, 2000.
J.R.R. Tolkien, Întoarcerea regelui fiind a treia parte a trilogiei Stăpânul inelelor, Editura RAO, 2001.
Robert Lazu şi Virgil Nemoianu (coordonatori), J.R.R. Tolkien: Credinţă şi Imaginaţie, Editura Hartmann, 2005.

Prezentare
Deşi în prezent activează  la Duquesne University (Pittsburgh, USA), unde studiază receptarea  gândirii lui René Descartes din perspectiva filosofiei thomiste, Robert Lazu a fost şi rămâne un pasionat al literaturii lui John Ronald Reuel Tolkien. Astfel, în 2004, a publicat monografia Lumea lui Tolkien, urmată de alte două lucrări dedicate faimosului autor britanic. Prima, intitulată J.R.R. Tolkien. Credinţă şi imaginaţie (2005), coordonată împreună cu profesorul Virgil Nemoianu de la Catholic University of America, este o culegere de studii semnate de autori din Statele Unite, România, Anglia, Austria, Polonia şi Australia. Cea de a doua, coordonată împreună cu Mihaela Cernăuţi-Gorodeţchi şi Györfi-Deák György, este o masivă Enciclopedie a Lumii lui J.R.R. Tolkien (2007). Ca urmare a întregii sale contribuţii, Robert a fost invitatul emisiunii Înapoi la Argument (ediţia 16 Octombrie 2008), realizată de Horia-Roman Patapievici, după ce, în 2004, a fost invitatul lui Robert Șerban în cadrul emisiunii A Cincea Roată.

Interesul lui Robert Lazu pentru literatură nu se opreşte, însă, doar asupra lui Tolkien şi a literaturii fantasy. În cadrul unei rubrici săptămânale – „Cybercritica” – publicate în intervalul dintre anii 2005 – 2007 în revista Adevărul Literar şi Artistic, el a abordat o gamă diversă de scriitori, muzicieni, critici, filosofi, directori de film şi teologi: Arkadi & Boris Strugaţki, Tim Burton, Avery Dulles, Ion Creangă, J.K. Rowling, Wallace & Gromit, formaţia U2, Terry Pratchett, Christoph von Schönborn şi mulţi alţii. Majoritatea acestor texte au fost cuprinse între coperţile volumelor Cybercritica (2008), respectiv Călător prin America şi alte eseuri (2009).

În cursul anului 2005, Editura Hartmann a tipărit un lung şi spectaculos dialog între Robert Lazu şi Andrei Codrescu. În cuprinsul acestuia au fost abordate teme precum creativitatea artistică, literatura clasică şi contemporană, metafizica iubirii, filosofia minţii şi, desigur, poezia americană. În ciuda incursiunilor sale insistente în teritoriul literaturii, Robert nu a renunţat niciodată la studiul filosofiei şi teologiei, publicând câteva lucrări în aceste domenii de vârf ale culturii occidentale: Lecturi catolice (2004), Perspective asupra Conciliului Vatican II (2004), Exerciţii hermeneutice (2002), Farmecul discret al teologiei (2001), Orizontul sacru (1998).