Doina Ruşti: Simbolurile: semnificaţii, legături şi consecinţe
Simbolurile sunt un fel de arhive ale triumfurilor şi eşecurilor omeneşti. În pliurile unor semnificaţii banale stau ascunse miliarde de experienţe, vieţile unor oameni anonimi sau ale unor colectivităţi, iar aceste amănunte trăite dau valoare sensurilor cumulate într-un simbol.
Cursul meu se ocupă de câteva simboluri de interes larg şi de conexiunilor lor în lumea contemporană.
Temele cursului:
1. Introducere în simbologie. Teorii (Todorov, Ricoeur, Eliade, Jung, Chevalier, Durand, Finkielkraut etc.); naşterea simbolurilor; codul cultural; funcţiile simbolului în viaţa cotidiană.
2-3 Visele şi simbolismul oniric. Semnificaţii identificate în psihanaliza freudiană. Valorificarea teoriilor lui Freud în literatură şi în filme. Mitogemele în vise (teoria lui Jung). Simboluri onirice impuse în cultura universală de C.G, Jung: cerc, roată, soare. Onirism şi simboluri acvatice (iazul vrăjit, viziunea înecului colectiv, ofelizarea în psihologia modernă.). Simbologia onirică în artă.
4. Cercul. Viziuni asupra paradisului. Reprezentări în iconografia creştină. Semnificaţia roţii pentru hermetişti – simbol al lumii, imagine a cerului şi a zodiacului. Samsara în filozofia indiană, simbol al duratei, reprezentând suma existenţelor profane. Imaginea sufletului.
5. Oglinda. Dublul şi semnificaţiile ancestrale. Mitul gemenilor în miturile chinezeşti şi în kabbala. Viziunea dedublării în teatrul lui Unamuno. Simbolurile alterităţii şi sensurile oglindirii. Levinas şi Finkielkraut. Narcisism si autodevorare. Umbra.
6. Gestul simbolic. Indexul comunicării gestuale. Semne, simboluri. De la atitudinea ameninţătoare din cărţile morţilor la pumnişorul Matrioşei. Gestualitatea cotidiană.
7. Îngerul, mesagerul divin. Androginul şi mitologia lui. Simbolismul religios şi iconografia bisericii bizantine. Individualizări simbolice. Credinţe româneşti. Concepţia lui S. Kierkegaard. Binele şi răul: Dogville al lui Lars von Trier
8. Simbolismul Omului Roşu. Arhetipia antică, miteme şi superstiţii. O veche poveste românească.
9. Acvila – rădăcinile unui simbol heraldic. Sensuri mitice şi mistice.
Biografie:
Doina Ruşti şi-a petrecut copilăria într-un sat din sudul României, într-o familie de învăţători care făceau eforturi mari să supravieţuiască într-o lume comunistă. Pe când avea 11 ani, tatăl ei a fost ucis, în condiţii misterioase, neelucidate încă. Insecuritatea, oprimările, regulile absurde, haosul instalat la sfârşitul dictaturii s-au combinat cu universul fabulos al unui sat stăpânit de poveşti cu fantome, hierofanii şi forţe subterane, iar această experienţă dramatică şi magică totodată a stat la baza romanului Fantoma din moară, recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi nominalizat la alte 4 premii importante.
Pe lângă acesta, Doina Ruşti este autoarea romanelor Omuleţul roşu, Ed. Vremea, 2004, (Premiul Ad visum, pentru debut şi Premiul pentru proză al revistei Convorbiri literare), Zogru, Polirom, 2006 (Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti) şi Lizoanca la 11 ani (Ed. Trei, 2009).
De asemenea, publică în mod curent proză scurtă în diverse publicaţii, unele dintre ele preluate şi în antologii şi culegeri de literatură contemporană, precum Bookătăria de texte (2009), Poveşti erotice româneşti (2007), Basme şi povestiri mistice (2007), Tovarăşe de drum (2008), Farse, lacrimi şi o găleată de sânge (2008) ş.a.
Câteva povestiri au apărut şi în traducere (spaniolă, franceză, maghiară), iar romanul Zogru a fost tradus în limba bulgară (trad. Vasilka Alexova), la Ed. Balkani, din Sofia, 2008, şi este în curs de apariţie pentru o editură din Italia.
Profesor universitar la o facultate de cinematografie şi scenarist, cu un doctorat în simbologie, Doina Ruşti a publicat şi o serie de cărţi nonficţionale, între care se numără Bestiarul cantemirian, Dicţionar de teme şi simboluri, Presa culturală, Mesajul subliminal în comunicarea actuală, Enciclopedia culturii umaniste, Dicţionar de simboluri din opera lui Mircea Eliade ş.a..






















